Îmbătrânire Baia Mare

Ce anume ar trebui să ştiu despre îmbătrânire

Aaa Insurance Consulting - Agent De Asigurare Srl
Str. Renasterii Nr: 24
Craiova
 
Unit Consult Srl
(023) 153-2525
Str. Alexandru Donici Nr: 4 Bl: W12 Sc: A Ap: 4
Botoşani
 
Rumanian International Assistance Srl
(021) 321-2020
B-Dul Ferdinand I Nr: 117 B Sc: 1 Et: 3 Ap: 2
Bucureşti
 
Vieda Agent De Asigurare Srl
(072) 225-6507
Str. Fratii Golesti Nr: 23 Bl: A14 Sc: B Ap: 11
Câmpulung
 
Euroasig Agent De Asigurare Srl
(074) 002-4713
Str. Obor Bl: 4 Sc: A Et: 2 Ap: 11
Buzău
 
Mondo As Agent De Asigurare Srl
Str. Transilvania Nr: 33 Ap: 6
Târgu Mureş
 
Profit Invest Srl
Str. Apicultorilor Nr: 5 Ap: 2
Târgu Mureş
 
Daniel 2005-Agent De Asigurari Srl
(072) 004-9452
Str. Trivale Bl: 90 Sc: A Et: 1 Ap: 8
Piteşti
 
M & D Management Financiar Srl
Sos. Pacurari Nr: 75 Bl: 477 Sc: B Et: 7 Ap: 28
Iaşi
 
Romsal-Agent De Asigurare Srl
(074) 317-0861
Str. Godri Ferenc Nr: 13A Bl: 2 Sc: A Et: 3 Ap: 8
Sfântu Gheorghe
 

Îmbătrânire

Ce anume ar trebui să ştiu despre îmbătrânire?

~Ce anume ar trebui să ştiu despre îmbătrânire?^ Îmbătrânirea este o componentă firească, normală a vieţii. Uneori avem tendinţa de a ne teme de îmbătrânire, acceptând, fără a ne pune întrebări, concepţia conform căreia sănătatea precară şi infirmitatea sunt consecinţe inevitabile ale procesului de îmbătrânire. Lucrurile nu trebuie să fie astfel. Deşi este adevărat că riscul nostru de îmbolnăvire creşte odată cu înaintarea în vârstă, acesta nu este un motiv pentru care să nu ne putem bucura de o sănătate bună o viaţă întreagă. De fapt, ştiinţa descoperă din ce în ce mai multe despre modalitatea prin care putem face exact acest lucru. Un număr impresionant de cercetări ştiinţifice prezintă strategii care pot ajuta oamenii să rămână mai sănătoşi pe măsură ce înaintează în vârstă şi poate chiar să trăiască mai mult. Cât de mult trăiţi şi cât de sănătoşi rămâneţi pe durata vieţii depinde în mare măsură de modul în care trăiţi. Durata maximă posibilă de viaţă a unui om este estimată la aproximativ 120 de ani. Speranţa medie de viaţă în ţările dezvoltate este între 76 şi 79 de ani. De ce această diferenţă? Cu toate că ştiinţa încă nu a descoperit o modalitate prin care să crească durata maximă posibilă de viaţă, oamenii pot adopta un stil de viaţă şi strategii nutriţionale care să le permită să trăiască, având o sănătate relativ bună, cu mult peste speranţa medie de viaţă actuală. Punctul central al cercetărilor în domeniul îmbătrânirii este reprezentat de un grup de substanţe, descoperit în organismul uman şi în natură, denumit „radicali liberi”. Radicalii liberi: Teoria radicalilor liberi referitoare la îmbătrânire afirmă că schimbările care se petrec în organism odată cu îmbătrânirea sunt cauzate de acumularea de radicali liberi. Mai exact, ce este un radical liber? Tot ceea ce există în mediul fizic din jurul nostru --natural sau antropic -- este ţinut la un loc prin legături chimice. Toate substanţele sunt formate din molecule care se leagă unele de altele prin schimbul de electroni, particulele subatomice aflate pe orbita nucleului atomic. Electronii formează perechi; acest lucru creează o ordine şi stabilitate la nivel biochimic, fără de care totul ar fi lipsit de echilibru. Radicalii liberi sunt moleculele care au un electron fără pereche. Acest electron fără pereche face ca radicalul liber să fie foarte instabil, ca o explozie necontrolată la nivel molecular. Radicalul liber este atât de nerăbdător să găsească o pereche pentru electronul său singur, încât va fura un electron din cel mai apropiat loc. Totuşi, lucrurile sunt departe de a se linişti în acest moment: este posibil ca acum să aveţi de-a face cu un alt radical liber la fel disperat să îşi înlocuiască electronul furat. Acest lucru poate declanşa o reacţie în lanţ, care produce mii de radicali liberi. Procesul continuă până când apare ceva cu electroni în plus -- un binefăcător biochimic care poate renunţa la un electron fără a deveni el însuşi un radical liber -- iar ordinea este reinstaurată. Aceste substanţe care păstrează ordinea la nivel molecular şi care donează electroni pentru a opri reacţiile în lanţ ale electronilor liberi, sunt numiţi „antioxidanţi”. Fiind cunoscute şi sub denumirea de „substanţe care neutralizează radicalii liberi”, antioxidanţii includ nutrienţi cunoscuţi cum ar fi vitaminele A, C şi E. Lumea plantelor este plină de antioxidanţi, acesta fiind unul dintre motivele pentru care fructele şi legumele sunt atât de sănătoase. Ce se întâmplă dacă un antioxidant nu este prezent într-o cantitate suficientă să poată opri reacţia în lanţ a radicalilor liberi? Celulele şi ţesuturile noastre suferă daune colaterale. Moleculele grase din pereţii celulelor, proteinele, enzimele care regulează funcţionarea celulelor, chiar şi ADN-ul însuşi sunt toate expuse în faţa atacului din partea radicalilor liberi. Ce legătură au toate acestea cu procesul de îmbătrânire? Din fericire, natura a echipat organismul cu enzime care neutralizează radicalii liberi înainte ca aceştia să facă prea multe stricăciuni. Atunci când avem o stare de sănătate bună şi în timpul tinereţii avem aceste enzime din plin. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, organismul nu mai poate produce suficiente enzime antioxidante care să ţină pasul. Deteriorarea rezultată, neverificată, a celulelor şi ţesuturilor, prin urmare teoria radicalilor liberi referitoare la îmbătrânire este susţinută, determină o cădere a funcţionării ţesuturilor şi organelor, lăsând locul liber pentru instalarea bolilor. Dacă am putea cumva să întoarcem acest proces şi să recuperăm avantajul în faţa radicalilor liberi, teoretic, am putea încetini procesul de îmbătrânire sau, cel puţin, am putea menţine sănătatea şi funcţionarea organelor pentru mai mult timp, permiţându-ne să ne bucurăm mai mult timp de o sănătate mai bună. Încetinirea procesului de îmbătrânire: Cum ne putem proteja împotriva radicalilor liberi? Un prim pas este reducerea expunerii la sursele de radicali liberi din mediul înconjurător. O listă parţială de medii înconjurătoare producătoare de radicali liberi include radiaţiile ionizante (razele x), lumina ultravioletă (o arsură solară), pesticidele şi insecticidele din apă şi mâncare şi metalele grele, cum ar fi plumbul şi mercurul. Reducerea stresului este o măsură esenţială pentru păstrarea sănătăţii, care poate ajuta la înclinarea balanţei în favoarea noastră. Studiile indică faptul că stresul fizic, emoţional şi mintal accelerează formarea de radicali liberi în organism. Următoarea strategie importantă anti-îmbătrânire este creşterea cantităţii consumate de antioxidanţi. Un număr enorm de studii publicate arată că persoanele cu consum mai mare de diferiţi nutrienţi antioxidanţi beneficiază de o protecţie mai mare împotriva celor mai des întâlnite boli asociate procesului de îmbătrânire. Rezultatele ştiinţifice arată că stilul de viaţă influenţează în mod semnificativ sănătatea, longevitatea şi procesul de îmbătrânire. Evitarea fumatului, mişcarea regulată, păstrarea unui nivel scăzut al greutăţii şi o dietă sănătoasă au ca efect nu doar reducerea riscului de îmbolnăvire. Acestea ne ajută să trăim mai mult şi mai bine. ~Semne şi simptome^ Lista de mai jos nu înseamnă prezenţa aceste afecţiuni. Vă rugăm să consultaţi textul şi solicitaţi opinia medicului de familie pentru mai multe informaţii. Semnele şi simptomele de îmbătrânire pot fi observate în numeroasele boli degenerative cronice, atât de întâlnite în prezent: diabet, nivel ridicat al colesterolului, artere blocate, obezitate, cataractă, nivel redus de energie şi multe altele. Deteriorarea oricărui organ sau parte a corpului este un semn al procesului de îmbătrânire. General • Nivel crescut al glicemiei • Probleme cardiace, printre care tensiune arterială crescută, nivel crescut al colesterolului şi îngroşarea pereţilor arterelor • Câştigul sau pierderea în greutate • Cataracte sau alte probleme de vedere • Oboseală • Deteriorarea organelor • Deteriorarea pielii sau a altor ţesuturi de legătură • Constipaţie ~Suplimente nutriţionale^ Dieta: Dieta bazată pe fructe şi legume proaspete, produse din cereale integrale, nuci şi leguminoase, împreună cu sursele principale de proteine şi grăsimile nedăunătoare, este de o importanţă vitală pentru prevenirea multor afecţiuni degenerative cronice asociate procesului de îmbătrânire. Alimentele de tip fast food şi cele procesate ar trebui evitate cât mai mult cu putinţă. Studiile arată că alimentele organice au un conţinut nutriţional de aproape două ori mai mare decât alimentele de acelaşi tip cultivate prin metode de cultivare cu caracter comercial. Pe lângă densitatea nutriţională mai ridicată, alimentele cultivate organic (atât produsele agricole, cât şi cele de natură animală) nu conţin pesticide, insecticide, ierbicide, antibiotice şi hormoni de creştere. Reducerea consumului de alimente procesate limitează consumul de aditivi şi conservanţi. Apa: Apa este de o importanţă vitală pentru o sănătate optimă, acest lucru fiind din ce în ce mai important pe măsură ce înaintăm în vârstă. În cazul adulţilor, acest lucru înseamnă consumul a cel puţin 8 pahare de apă de calitate în fiecare zi. Apa este esenţială pentru curăţarea toxinelor din organism. În general, cel mai bun sfat este să folosiţi un sistem de purificare a apei sau o altă sursă de apă curată. Multe persoane se bazează pe apa carbogazificată, ceai şi cafea pentru aportul de lichide, dar acestea nu înlocuiesc apa plată. Lumina cu spectru complet: Unul dintre motivele pentru care petrecerea de timp în spaţii exterioare are beneficii pentru sănătate este acela că lumina soarelui ne expune la lumina cu spectru complet. Neluând în considerare riscul cunoscut de contractare a cancerului de piele ca urmare a expunerii directe la razele soarelui, pe durate mari de timp, lumina cu spectru complet este cea mai naturală lumină. Expunerea zilnică, moderată, la lumina cu spectru complet, este o măsură importantă pentru asigurarea sănătăţii. Persoanele care poartă ochelari sau lentile de contact ar trebui să le îndepărteze şi să primească zilnic, în direcţia ochilor, timp de 20 până la 30 de minute, lumină naturală, cu spectru complet. Dr. Ott, un bine cunoscut cercetător în ceea ce priveşte efectele luminii cu spectru complet asupra sănătăţii a desfăşurat experimente care au demonstrat că undele luminoase de culoare albastru-violet intră în ochi şi stimulează regiunile din creier care sunt responsabile de echilibrarea întregului nostru sistem endocrin. Mişcare: Mişcarea efectuată în mod regulat reprezintă un element esenţial pentru un stil de viaţă sănătos. Obiectivul ar trebui să fie 20 până la 30 de minute de mişcare, de cel puţin 3 până la 4 ori pe săptămână, care să includă exerciţii de aerobic, exerciţii de îndoire şi întindere şi exerciţii pentru creşterea forţei. Somnul: Din ce în ce mai multe cercetări efectuate arată importanţa unui somn corespunzător pentru păstrarea unei stări de sănătate fizică, dar şi psihologică. Somnul are un efect de întinerire, iar influenţa acestuia devine din ce în ce mai importantă pe măsură ce înaintăm în vârstă, întrucât odihna ajută la întărirea sistemului imunitar şi îi permite organismului să se repare singur. Stresul: Dat fiind efectul de lungă durată al stresului asupra organismului, nu trebuie să neglijăm managementul stresului, mai ales în etapele mai târzii ale vieţii, când suntem mai vulnerabili în faţa bolilor. Stresul poate conduce la creşterea nivelului de colesterol, deteriorarea funcţiei imunitare, supraîncărcarea glandei suprarenale şi poate avea un efect negativ asupra sistemului nervos.

Semne şi simptome

~Ce anume ar trebui să ştiu despre îmbătrânire?^ Îmbătrânirea este o componentă firească, normală a vieţii. Uneori avem tendinţa de a ne teme de îmbătrânire, acceptând, fără a ne pune întrebări, concepţia conform căreia sănătatea precară şi infirmitatea sunt consecinţe inevitabile ale procesului de îmbătrânire. Lucrurile nu trebuie să fie astfel. Deşi este adevărat că riscul nostru de îmbolnăvire creşte odată cu înaintarea în vârstă, acesta nu este un motiv pentru care să nu ne putem bucura de o sănătate bună o viaţă întreagă. De fapt, ştiinţa descoperă din ce în ce mai multe despre modalitatea prin care putem face exact acest lucru. Un număr impresionant de cercetări ştiinţifice prezintă strategii care pot ajuta oamenii să rămână mai sănătoşi pe măsură ce înaintează în vârstă şi poate chiar să trăiască mai mult. Cât de mult trăiţi şi cât de sănătoşi rămâneţi pe durata vieţii depinde în mare măsură de modul în care trăiţi. Durata maximă posibilă de viaţă a unui om este estimată la aproximativ 120 de ani. Speranţa medie de viaţă în ţările dezvoltate este între 76 şi 79 de ani. De ce această diferenţă? Cu toate că ştiinţa încă nu a descoperit o modalitate prin care să crească durata maximă posibilă de viaţă, oamenii pot adopta un stil de viaţă şi strategii nutriţionale care să le permită să trăiască, având o sănătate relativ bună, cu mult peste speranţa medie de viaţă actuală. Punctul central al cercetărilor în domeniul îmbătrânirii este reprezentat de un grup de substanţe, descoperit în organismul uman şi în natură, denumit „radicali liberi”. Radicalii liberi: Teoria radicalilor liberi referitoare la îmbătrânire afirmă că schimbările care se petrec în organism odată cu îmbătrânirea sunt cauzate de acumularea de radicali liberi. Mai exact, ce este un radical liber? Tot ceea ce există în mediul fizic din jurul nostru --natural sau antropic -- este ţinut la un loc prin legături chimice. Toate substanţele sunt formate din molecule care se leagă unele de altele prin schimbul de electroni, particulele subatomice aflate pe orbita nucleului atomic. Electronii formează perechi; acest lucru creează o ordine şi stabilitate la nivel biochimic, fără de care totul ar fi lipsit de echilibru. Radicalii liberi sunt moleculele care au un electron fără pereche. Acest electron fără pereche face ca radicalul liber să fie foarte instabil, ca o explozie necontrolată la nivel molecular. Radicalul liber este atât de nerăbdător să găsească o pereche pentru electronul său singur, încât va fura un electron din cel mai apropiat loc. Totuşi, lucrurile sunt departe de a se linişti în acest moment: este posibil ca acum să aveţi de-a face cu un alt radical liber la fel disperat să îşi înlocuiască electronul furat. Acest lucru poate declanşa o reacţie în lanţ, care produce mii de radicali liberi. Procesul continuă până când apare ceva cu electroni în plus -- un binefăcător biochimic care poate renunţa la un electron fără a deveni el însuşi un radical liber -- iar ordinea este reinstaurată. Aceste substanţe care păstrează ordinea la nivel molecular şi care donează electroni pentru a opri reacţiile în lanţ ale electronilor liberi, sunt numiţi „antioxidanţi”. Fiind cunoscute şi sub denumirea de „substanţe care neutralizează radicalii liberi”, antioxidanţii includ nutrienţi cunoscuţi cum ar fi vitaminele A, C şi E. Lumea plantelor este plină de antioxidanţi, acesta fiind unul dintre motivele pentru care fructele şi legumele sunt atât de sănătoase. Ce se întâmplă dacă un antioxidant nu este prezent într-o cantitate suficientă să poată opri reacţia în lanţ a radicalilor liberi? Celulele şi ţesuturile noastre suferă daune colaterale. Moleculele grase din pereţii celulelor, proteinele, enzimele care regulează funcţionarea celulelor, chiar şi ADN-ul însuşi sunt toate expuse în faţa atacului din partea radicalilor liberi. Ce legătură au toate acestea cu procesul de îmbătrânire? Din fericire, natura a echipat organismul cu enzime care neutralizează radicalii liberi înainte ca aceştia să facă prea multe stricăciuni. Atunci când avem o stare de sănătate bună şi în timpul tinereţii avem aceste enzime din plin. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, organismul nu mai poate produce suficiente enzime antioxidante care să ţină pasul. Deteriorarea rezultată, neverificată, a celulelor şi ţesuturilor, prin urmare teoria radicalilor liberi referitoare la îmbătrânire este susţinută, determină o cădere a funcţionării ţesuturilor şi organelor, lăsând locul liber pentru instalarea bolilor. Dacă am putea cumva să întoarcem acest proces şi să recuperăm avantajul în faţa radicalilor liberi, teoretic, am putea încetini procesul de îmbătrânire sau, cel puţin, am putea menţine sănătatea şi funcţionarea organelor pentru mai mult timp, permiţându-ne să ne bucurăm mai mult timp de o sănătate mai bună. Încetinirea procesului de îmbătrânire: Cum ne putem proteja împotriva radicalilor liberi? Un prim pas este reducerea expunerii la sursele de radicali liberi din mediul înconjurător. O listă parţială de medii înconjurătoare producătoare de radicali liberi include radiaţiile ionizante (razele x), lumina ultravioletă (o arsură solară), pesticidele şi insecticidele din apă şi mâncare şi metalele grele, cum ar fi plumbul şi mercurul. Reducerea stresului este o măsură esenţială pentru păstrarea sănătăţii, care poate ajuta la înclinarea balanţei în favoarea noastră. Studiile indică faptul că stresul fizic, emoţional şi mintal accelerează formarea de radicali liberi în organism. Următoarea strategie importantă anti-îmbătrânire este creşterea cantităţii consumate de antioxidanţi. Un număr enorm de studii publicate arată că persoanele cu consum mai mare de diferiţi nutrienţi antioxidanţi beneficiază de o protecţie mai mare împotriva celor mai des întâlnite boli asociate procesului de îmbătrânire. Rezultatele ştiinţifice arată că stilul de viaţă influenţează în mod semnificativ sănătatea, longevitatea şi procesul de îmbătrânire. Evitarea fumatului, mişcarea regulată, păstrarea unui nivel scăzut al greutăţii şi o dietă sănătoasă au ca efect nu doar reducerea riscului de îmbolnăvire. Acestea ne ajută să trăim mai mult şi mai bine. ~Semne şi simptome^ Lista de mai jos nu înseamnă prezenţa aceste afecţiuni. Vă rugăm să consultaţi textul şi solicitaţi opinia medicului de familie pentru mai multe informaţii. Semnele şi simptomele de îmbătrânire pot fi observate în numeroasele boli degenerative cronice, atât de întâlnite în prezent: diabet, nivel ridicat al colesterolului, artere blocate, obezitate, cataractă, nivel redus de energie şi multe altele. Deteriorarea oricărui organ sau parte a corpului este un semn al procesului de îmbătrânire. General • Nivel crescut al glicemiei • Probleme cardiace, printre care tensiune arterială crescută, nivel crescut al colesterolului şi îngroşarea pereţilor arterelor • Câştigul sau pierderea în greutate • Cataracte sau alte probleme de vedere • Oboseală • Deteriorarea organelor • Deteriorarea pielii sau a altor ţesuturi de legătură • Constipaţie ~Suplimente nutriţionale^ Dieta: Dieta bazată pe fructe şi legume proaspete, produse din cereale integrale, nuci şi leguminoase, împreună cu sursele principale de proteine şi grăsimile nedăunătoare, este de o importanţă vitală pentru prevenirea multor afecţiuni degenerative cronice asociate procesului de îmbătrânire. Alimentele de tip fast food şi cele procesate ar trebui evitate cât mai mult cu putinţă. Studiile arată că alimentele organice au un conţinut nutriţional de aproape două ori mai mare decât alimentele de acelaşi tip cultivate prin metode de cultivare cu caracter comercial. Pe lângă densitatea nutriţională mai ridicată, alimentele cultivate organic (atât produsele agricole, cât şi cele de natură animală) nu conţin pesticide, insecticide, ierbicide, antibiotice şi hormoni de creştere. Reducerea consumului de alimente procesate limitează consumul de aditivi şi conservanţi. Apa: Apa este de o importanţă vitală pentru o sănătate optimă, acest lucru fiind din ce în ce mai important pe măsură ce înaintăm în vârstă. În cazul adulţilor, acest lucru înseamnă consumul a cel puţin 8 pahare de apă de calitate în fiecare zi. Apa este esenţială pentru curăţarea toxinelor din organism. În general, cel mai bun sfat este să folosiţi un sistem de purificare a apei sau o altă sursă de apă curată. Multe persoane se bazează pe apa carbogazificată, ceai şi cafea pentru aportul de lichide, dar acestea nu înlocuiesc apa plată. Lumina cu spectru complet: Unul dintre motivele pentru care petrecerea de timp în spaţii exterioare are beneficii pentru sănătate este acela că lumina soarelui ne expune la lumina cu spectru complet. Neluând în considerare riscul cunoscut de contractare a cancerului de piele ca urmare a expunerii directe la razele soarelui, pe durate mari de timp, lumina cu spectru complet este cea mai naturală lumină. Expunerea zilnică, moderată, la lumina cu spectru complet, este o măsură importantă pentru asigurarea sănătăţii. Persoanele care poartă ochelari sau lentile de contact ar trebui să le îndepărteze şi să primească zilnic, în direcţia ochilor, timp de 20 până la 30 de minute, lumină naturală, cu spectru complet. Dr. Ott, un bine cunoscut cercetător în ceea ce priveşte efectele luminii cu spectru complet asupra sănătăţii a desfăşurat experimente care au demonstrat că undele luminoase de culoare albastru-violet intră în ochi şi stimulează regiunile din creier care sunt responsabile de echilibrarea întregului nostru sistem endocrin. Mişcare: Mişcarea efectuată în mod regulat reprezintă un element esenţial pentru un stil de viaţă sănătos. Obiectivul ar trebui să fie 20 până la 30 de minute de mişcare, de cel puţin 3 până la 4 ori pe săptămână, care să includă exerciţii de aerobic, exerciţii de îndoire şi întindere şi exerciţii pentru creşterea forţei. Somnul: Din ce în ce mai multe cercetări efectuate arată importanţa unui somn corespunzător pentru păstrarea unei stări de sănătate fizică, dar şi psihologică. Somnul are un efect de întinerire, iar influenţa acestuia devine din ce în ce mai importantă pe măsură ce înaintăm în vârstă, întrucât odihna ajută la întărirea sistemului imunitar şi îi permite organismului să se repare singur. Stresul: Dat fiind efectul de lungă durată al stresului asupra organismului, nu trebuie să neglijăm managementul stresului, mai ales în etapele mai târzii ale vieţii, când suntem mai vulnerabili în faţa bolilor. Stresul poate conduce la creşterea nivelului de colesterol, deteriorarea funcţiei imunitare, supraîncărcarea glandei suprarenale şi poate avea un efect negativ asupra sistemului nervos.

Suplimente nutriţionale

~Ce anume ar trebui să ştiu despre îmbătrânire?^ Îmbătrânirea este o componentă firească, normală a vieţii. Uneori avem tendinţa de a ne teme de îmbătrânire, acceptând, fără a ne pune întrebări, concepţia conform căreia sănătatea precară şi infirmitatea sunt consecinţe inevitabile ale procesului de îmbătrânire. Lucrurile nu trebuie să fie astfel. Deşi este adevărat că riscul nostru de îmbolnăvire creşte odată cu înaintarea în vârstă, acesta nu este un motiv pentru care să nu ne putem bucura de o sănătate bună o viaţă întreagă. De fapt, ştiinţa descoperă din ce în ce mai multe despre modalitatea prin care putem face exact acest lucru. Un număr impresionant de cercetări ştiinţifice prezintă strategii care pot ajuta oamenii să rămână mai sănătoşi pe măsură ce înaintează în vârstă şi poate chiar să trăiască mai mult. Cât de mult trăiţi şi cât de sănătoşi rămâneţi pe durata vieţii depinde în mare măsură de modul în care trăiţi. Durata maximă posibilă de viaţă a unui om este estimată la aproximativ 120 de ani. Speranţa medie de viaţă în ţările dezvoltate este între 76 şi 79 de ani. De ce această diferenţă? Cu toate că ştiinţa încă nu a descoperit o modalitate prin care să crească durata maximă posibilă de viaţă, oamenii pot adopta un stil de viaţă şi strategii nutriţionale care să le permită să trăiască, având o sănătate relativ bună, cu mult peste speranţa medie de viaţă actuală. Punctul central al cercetărilor în domeniul îmbătrânirii este reprezentat de un grup de substanţe, descoperit în organismul uman şi în natură, denumit „radicali liberi”. Radicalii liberi: Teoria radicalilor liberi referitoare la îmbătrânire afirmă că schimbările care se petrec în organism odată cu îmbătrânirea sunt cauzate de acumularea de radicali liberi. Mai exact, ce este un radical liber? Tot ceea ce există în mediul fizic din jurul nostru --natural sau antropic -- este ţinut la un loc prin legături chimice. Toate substanţele sunt formate din molecule care se leagă unele de altele prin schimbul de electroni, particulele subatomice aflate pe orbita nucleului atomic. Electronii formează perechi; acest lucru creează o ordine şi stabilitate la nivel biochimic, fără de care totul ar fi lipsit de echilibru. Radicalii liberi sunt moleculele care au un electron fără pereche. Acest electron fără pereche face ca radicalul liber să fie foarte instabil, ca o explozie necontrolată la nivel molecular. Radicalul liber este atât de nerăbdător să găsească o pereche pentru electronul său singur, încât va fura un electron din cel mai apropiat loc. Totuşi, lucrurile sunt departe de a se linişti în acest moment: este posibil ca acum să aveţi de-a face cu un alt radical liber la fel disperat să îşi înlocuiască electronul furat. Acest lucru poate declanşa o reacţie în lanţ, care produce mii de radicali liberi. Procesul continuă până când apare ceva cu electroni în plus -- un binefăcător biochimic care poate renunţa la un electron fără a deveni el însuşi un radical liber -- iar ordinea este reinstaurată. Aceste substanţe care păstrează ordinea la nivel molecular şi care donează electroni pentru a opri reacţiile în lanţ ale electronilor liberi, sunt numiţi „antioxidanţi”. Fiind cunoscute şi sub denumirea de „substanţe care neutralizează radicalii liberi”, antioxidanţii includ nutrienţi cunoscuţi cum ar fi vitaminele A, C şi E. Lumea plantelor este plină de antioxidanţi, acesta fiind unul dintre motivele pentru care fructele şi legumele sunt atât de sănătoase. Ce se întâmplă dacă un antioxidant nu este prezent într-o cantitate suficientă să poată opri reacţia în lanţ a radicalilor liberi? Celulele şi ţesuturile noastre suferă daune colaterale. Moleculele grase din pereţii celulelor, proteinele, enzimele care regulează funcţionarea celulelor, chiar şi ADN-ul însuşi sunt toate expuse în faţa atacului din partea radicalilor liberi. Ce legătură au toate acestea cu procesul de îmbătrânire? Din fericire, natura a echipat organismul cu enzime care neutralizează radicalii liberi înainte ca aceştia să facă prea multe stricăciuni. Atunci când avem o stare de sănătate bună şi în timpul tinereţii avem aceste enzime din plin. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, organismul nu mai poate produce suficiente enzime antioxidante care să ţină pasul. Deteriorarea rezultată, neverificată, a celulelor şi ţesuturilor, prin urmare teoria radicalilor liberi referitoare la îmbătrânire este susţinută, determină o cădere a funcţionării ţesuturilor şi organelor, lăsând locul liber pentru instalarea bolilor. Dacă am putea cumva să întoarcem acest proces şi să recuperăm avantajul în faţa radicalilor liberi, teoretic, am putea încetini procesul de îmbătrânire sau, cel puţin, am putea menţine sănătatea şi funcţionarea organelor pentru mai mult timp, permiţându-ne să ne bucurăm mai mult timp de o sănătate mai bună. Încetinirea procesului de îmbătrânire: Cum ne putem proteja împotriva radicalilor liberi? Un prim pas este reducerea expunerii la sursele de radicali liberi din mediul înconjurător. O listă parţială de medii înconjurătoare producătoare de radicali liberi include radiaţiile ionizante (razele x), lumina ultravioletă (o arsură solară), pesticidele şi insecticidele din apă şi mâncare şi metalele grele, cum ar fi plumbul şi mercurul. Reducerea stresului este o măsură esenţială pentru păstrarea sănătăţii, care poate ajuta la înclinarea balanţei în favoarea noastră. Studiile indică faptul că stresul fizic, emoţional şi mintal accelerează formarea de radicali liberi în organism. Următoarea strategie importantă anti-îmbătrânire este creşterea cantităţii consumate de antioxidanţi. Un număr enorm de studii publicate arată că persoanele cu consum mai mare de diferiţi nutrienţi antioxidanţi beneficiază de o protecţie mai mare împotriva celor mai des întâlnite boli asociate procesului de îmbătrânire. Rezultatele ştiinţifice arată că stilul de viaţă influenţează în mod semnificativ sănătatea, longevitatea şi procesul de îmbătrânire. Evitarea fumatului, mişcarea regulată, păstrarea unui nivel scăzut al greutăţii şi o dietă sănătoasă au ca efect nu doar reducerea riscului de îmbolnăvire. Acestea ne ajută să trăim mai mult şi mai bine. ~Semne şi simptome^ Lista de mai jos nu înseamnă prezenţa aceste afecţiuni. Vă rugăm să consultaţi textul şi solicitaţi opinia medicului de familie pentru mai multe informaţii. Semnele şi simptomele de îmbătrânire pot fi observate în numeroasele boli degenerative cronice, atât de întâlnite în prezent: diabet, nivel ridicat al colesterolului, artere blocate, obezitate, cataractă, nivel redus de energie şi multe altele. Deteriorarea oricărui organ sau parte a corpului este un semn al procesului de îmbătrânire. General • Nivel crescut al glicemiei • Probleme cardiace, printre care tensiune arterială crescută, nivel crescut al colesterolului şi îngroşarea pereţilor arterelor • Câştigul sau pierderea în greutate • Cataracte sau alte probleme de vedere • Oboseală • Deteriorarea organelor • Deteriorarea pielii sau a altor ţesuturi de legătură • Constipaţie ~Suplimente nutriţionale^ Dieta: Dieta bazată pe fructe şi legume proaspete, produse din cereale integrale, nuci şi leguminoase, împreună cu sursele principale de proteine şi grăsimile nedăunătoare, este de o importanţă vitală pentru prevenirea multor afecţiuni degenerative cronice asociate procesului de îmbătrânire. Alimentele de tip fast food şi cele procesate ar trebui evitate cât mai mult cu putinţă. Studiile arată că alimentele organice au un conţinut nutriţional de aproape două ori mai mare decât alimentele de acelaşi tip cultivate prin metode de cultivare cu caracter comercial. Pe lângă densitatea nutriţională mai ridicată, alimentele cultivate organic (atât produsele agricole, cât şi cele de natură animală) nu conţin pesticide, insecticide, ierbicide, antibiotice şi hormoni de creştere. Reducerea consumului de alimente procesate limitează consumul de aditivi şi conservanţi. Apa: Apa este de o importanţă vitală pentru o sănătate optimă, acest lucru fiind din ce în ce mai important pe măsură ce înaintăm în vârstă. În cazul adulţilor, acest lucru înseamnă consumul a cel puţin 8 pahare de apă de calitate în fiecare zi. Apa este esenţială pentru curăţarea toxinelor din organism. În general, cel mai bun sfat este să folosiţi un sistem de purificare a apei sau o altă sursă de apă curată. Multe persoane se bazează pe apa carbogazificată, ceai şi cafea pentru aportul de lichide, dar acestea nu înlocuiesc apa plată. Lumina cu spectru complet: Unul dintre motivele pentru care petrecerea de timp în spaţii exterioare are beneficii pentru sănătate este acela că lumina soarelui ne expune la lumina cu spectru complet. Neluând în considerare riscul cunoscut de contractare a cancerului de piele ca urmare a expunerii directe la razele soarelui, pe durate mari de timp, lumina cu spectru complet este cea mai naturală lumină. Expunerea zilnică, moderată, la lumina cu spectru complet, este o măsură importantă pentru asigurarea sănătăţii. Persoanele care poartă ochelari sau lentile de contact ar trebui să le îndepărteze şi să primească zilnic, în direcţia ochilor, timp de 20 până la 30 de minute, lumină naturală, cu spectru complet. Dr. Ott, un bine cunoscut cercetător în ceea ce priveşte efectele luminii cu spectru complet asupra sănătăţii a desfăşurat experimente care au demonstrat că undele luminoase de culoare albastru-violet intră în ochi şi stimulează regiunile din creier care sunt responsabile de echilibrarea întregului nostru sistem endocrin. Mişcare: Mişcarea efectuată în mod regulat reprezintă un element esenţial pentru un stil de viaţă sănătos. Obiectivul ar trebui să fie 20 până la 30 de minute de mişcare, de cel puţin 3 până la 4 ori pe săptămână, care să includă exerciţii de aerobic, exerciţii de îndoire şi întindere şi exerciţii pentru creşterea forţei. Somnul: Din ce în ce mai multe cercetări efectuate arată importanţa unui somn corespunzător pentru păstrarea unei stări de sănătate fizică, dar şi psihologică. Somnul are un efect de întinerire, iar influenţa acestuia devine din ce în ce mai importantă pe măsură ce înaintăm în vârstă, întrucât odihna ajută la întărirea sistemului imunitar şi îi permite organismului să se repare singur. Stresul: Dat fiind efectul de lungă durată al stresului asupra organismului, nu trebuie să neglijăm managementul stresului, mai ales în etapele mai târzii ale vieţii, când suntem mai vulnerabili în faţa bolilor. Stresul poate conduce la creşterea nivelului de colesterol, deteriorarea funcţiei imunitare, supraîncărcarea glandei suprarenale şi poate avea un efect negativ asupra sistemului nervos.