Ortodont – Corectarea obiceiurilor proaste Suceava

Mulţi copii au obiceiul prost de a-şi suge degetul mare, un biberon sau o suzetă, mult timp după vârsta recomandată de un an. Este adevărat că în primă instanţă suptul degetului mare sau a unei suzete calmează copilul, făcându-l să se simtă în siguranţă, însă odată cu apariţia dinţilor, aceste obiceiuri sunt extrem de dăunătoare. Suptul, în special suptul degetului mare în permanenţă, poate conduce la formare dinţilor în diferite moduri, cum ar fi orientaţi către interior sau exterior, producând un spaţiu între dinţii din faţă atunci când aceştia sunt închişi . Suptul degetului în mod prelungit poate de asemenea provoca deplasarea mandibulei şi, în consecinţă, probleme ale maxilarului superior şi inferior. Deplasarea mandibulei şi încălecarea dinţilor pot provoca o serie de probleme, nu numai pentru dinţii de lapte dar şi pentru cei permanenţi. Pentru copiii care au suferit efectele negative ale suptului prelungit al degetului mare, un ortodont poate utiliza o serie de instrumente spe

Beldent S.R.L.
(023) 052-3055
Str. Mărăşeşti Nr. 48
Suceava
 
Stomatorom S.R.L.
(074) 542-0365
Str. Lalelelor Nr. 23 Bl. 99 Et Parter Sc. A Ap. 2
Suceava
 
Petruşcă Mihai Ovidiu, Medic Dentist
(074) 017-7576
Str. Moraru Leca Nr. 5 Bl. B2 Sc. C
Suceava
 
Bucevschi Alexandra Camelia, C.M.I. Stomatologie
(074) 558-1048
Str. Viitorului Nr. 7 Bl. Civica Ap. 3
Suceava
 
Cmi Mitache Anca-Laura
(074) 238-7597
Bd. Doi Grăniceri Bl. 1 Et Parter Ap. 1
Fălticeni
 
C.M.I. Stomatologic Claudiu Pălăceanu
(023) 052-1422
Str. Băncilă Octav Nr. 4 Bl. 47A Et Parter Ap. 8
Suceava
 
Gabident
(074) 007-7503
Str. Slătioarei Nr. 9 Bl. 9 Ap. 1
Suceava
 
Omnis Dental Med S.R.L.
(023) 021-2555
Str. Tipografiei Nr. 4 Bl. A5 Et Parter Sc. A
Suceava
 
Arhidenta
(074) 610-0888
Str. Eminescu Mihai Nr. 5
Fălticeni
 
Bucevschi Alexandra Camelia, C.M.I. Stomatologie
(074) 558-1048
Str. Viitorului Nr. 7 Bl. Civica Ap. 3
Suceava
 

Ortodont – Corectarea obiceiurilor proaste

Îndreptarea dinţilor în scopuri estetice

~Îndreptarea dinţilor în scopuri estetice^ Deşi îndreptarea dinţilor este practicată de regulă din raţiuni medicale, cum ar fi problemele maxilarului, anumite persoane aleg să beneficieze de tratament în acest sens, în scop estetic. Atunci când zâmbiţi, dinţii dumneavoastră sunt primul lucru pe care ceilalţi îl observă, iar dacă aceştia sunt încălecaţi, ar putea reprezenta motivul pentru un nivel scăzut al încrederii în sine şi pentru o serie de alte complexe. Acestea pot să apară la orice vârstă. Persoanele cu dinţi încălecaţi pot considera că toţi ceilalţi se uită insistent la dinţii lor şi nu observă altceva în afara acestora. Acest tip de comportament poate scădea nivelul de implicare socială. Pentru a corecta acest lucru şi pentru a deveni mai implicate pe plan social, numeroase persoane recurg la ajutorul unui specialist ortodont. Ortodontul creează un plan de tratament ortodontic ce poate include chirurgia maxilo-facială şi cel mai probabil aparate dentare pentru îndreptarea dinţilor cu probleme. Chirurgia maxilo-facială poate servi scopului de a scoate anumiţi dinţi pentru a face loc altora. Aparatul dentar are ca scop deplasarea în timp a dinţilor pentru a-i alinia în mod corespunzător. Pentru a îndrepta dinţii, un ortodont poate utiliza şi alte dispozitive ortodontice. De asemenea, după ce aparatul este îndepărtat, pacientul va trebui să poarte un aparat de contenţie pentru a preveni revenirea dinţilor la poziţia iniţială. ~Afecţiuni gingivale^ În timp ca alinierea corespunzătoare a dinţilor în scop cosmetic ajută multe persoane să se simtă mai sigure pe sine, acest proces poate contribui şi la îmbunătăţirea sănătăţii orale. Atunci când dinţii unei persoane sunt încălecaţi, apar mai multe zone ce facilitează înmulţirea plăcii bacteriene. Placa bacteriană produce o inflamaţie a gingiilor ce poate conduce la cea mai uşoară formă a afecţiunilor gingivale, respectiv gingivita. Gingivita se tratează foarte uşor; cu toate acestea, în cazul în care rămâne netratată, bacteriile se vor strecura sub linia gingivală, eliberând toxine. Aceste toxine sunt extrem de dăunătoare gingiilor unui pacient, provocând retragerea şi separarea acestora de dinţi. Toxinele pot provoca de asemenea afecţiuni ale oaselor şi dinţilor, ce pot conduce la deteriorarea şi pierderea acestora din urmă. Pe măsură ce toxinele continuă să acţioneze, gingiile se retrag din ce în ce mai mult, provocând mai multe probleme pentru dinţi. Acest nivel al afecţiunilor gingivale este denumit periodontită. Pentru a preveni periodontita, puteţi recurge la alinierea corespunzătoare a dinţilor. Ortodonţia permite medicilor specialişti ortodonţi să alinieze în mod corespunzător dantura unei persoana prin utilizarea aparatelor dentare şi, prin urmare, să scoată şa iveală zonele ascunse ale cavităţii bucale care ar putea fi afectate de placa bacteriană, ajutând astfel la prevenirea afecţiunilor gingivale. ~Risc scăzut de rănire şi degradare^ Poate părea relativ bizară afirmaţia că alinierea dinţilor în mod corespunzător pot reduce riscul de rănire a unei persoane; cu toate acestea, în cazul în care o persoană are dinţi proeminenţi, în partea de sus sau de jos a danturii, aceştia sunt supuşi riscului de accidentare din simplul motiv că au o poziţie mai avansată decât a altora. Atunci când un ortodont poate alinia dinţii în mod corespunzător, riscurile de rănire sunt mai reduse deoarece niciunul dintre dinţi nu este mai proeminent decât ceilalţi. Pe lângă alinierea dinţilor în cazul unui accident, poate fi solicitat ajutorul unui ortodont pentru confecţionarea unei protecţii dentare personalizate. Acestea sunt utilizate într-o varietate de sporturi, cum ar fi boxul sau fotbalul american. Aceste protecţii previn fisurarea dinţilor în cazul unui impact. În ceea ce priveşte reducerea riscului de deteriorare a dinţilor, alinierea dinţilor ajută atât la expunerea zonelor afectate de pete ascunse de placă bacteriană cât şi la o mai bună curăţare a dinţilor. Dinţii care sunt aliniaţi corespunzător permit periuţei de dinţi şi aţei dentare să ajungă acolo unde trebuie pentru a îndepărta bacteriile care se hrănesc cu alimentele pe care le consumăm. Cu cât mai multe bacterii pot fi îndepărtate, cu atât mai mic va fi riscul de deteriorare a dinţilor unei persoane. ~Bruxismul şi disfuncţia temporo-mandibulară^ Bruxismul reprezintă obiceiul de a scrâşni dinţii. Acest obicei este de regulă unul inconştient şi se produce de numeroase ori atunci când o persoană este stresată, ori pe durata somnului. Câteva dintre simptomele bruxismului includ durerile de cap, ameţeala, durere de gât-cap. În mod colectiv, aceste simptome sunt definite ca disfuncţie temporo-mandibulară sau TMD pe scurt. TMD se resimte deasupra urechii, afectând articulaţia temporo-mandibulară, care permite oamenilor să mestece, vorbească şi să înghită. Scrâşnirea dinţilor pot provoca deplasarea maxilarului şi această deplasare reprezintă cauza TMD. Durerea provocată de TMD se poate extinde asupra dinţilor, muşchilor maxilarului şi urechilor. Această durere de ureche este cauzată de faptul că scrâşnirea dinţilor aplică presiune asupra membranei urechii, care, la rândul său, provoacă durerile resimţite la nivelul urechii. Un ortodont poate crea o proteză dentară care este purtată noaptea pentru a proteja dinţii şi pentru a permite muşchilor maxilarului să se relaxeze. Câteodată, problemele asociate maxilarului pot include deteriorări structurale ale danturii cum ar fi deplasarea acestuia provocată de bruxism. Deplasarea maxilarului poate fi cauzată de numeroase lucruri, inclusiv de dificultăţile de înghiţire. Dacă se produce deplasarea maxilarului sau apar alte probleme structurale, pacientul ar putea avea nevoie de chirurgie maxilo-facială, caz în care ortodontul va trebuie să colaboreze cu un chirurg maxilo-facial pentru a duce acest demers la bun sfârşit. ~Păstrarea şi crearea spaţiului^ Atunci când vine vorba despre dantură, spaţiul contează foarte mult. Fără spaţiul necesar, un singur dinte poate crea probleme legate de alinierea dinţilor unei persoane şi poate provoca supraaglomerare. În cazul copiilor, pe măsură ce cresc, dinţii de lapte sunt înlocuiţi de dinţi permanenţi. Cu toate acestea, atunci când un copil aşteaptă să apară dinţii permanenţi, se produce un spaţiu în dantură. Câteodată, dintele permanent urmează pierderea dintelui de lapte în scurt timp. Cu toate acestea, în cazul în care un dinte de lapte este extras de către medic, poate dura o perioadă destul de lungă până când apare dintele permanent. În oricare dintre aceste cazuri, vor fi efectuate radiografii, în mod probabil, pentru a stabili momentul în care va apărea dintele permanent. Ortodontul poate furniza ajutor în sensul păstrării spaţiului în care urmează să apară dintele permanent. .Păstrarea spaţiului liber pentru dintele permanent le permite celorlalţi dinţi să ocupe numai spaţiul care este efectiv necesar. Un ortodont va utiliza de asemenea radiografiile pentru a determina modul în care va fi păstrat respectivul spaţiu liber. ~Vorbire^ Atunci când vorbim, acordăm foarte puţină atenţie modului în care sunt produse sunetele ce formează vorbirea. Cu toate acestea, atunci când vorbim, limba utilizează dinţii pentru a produce sunete specifice. Spre exemplu, sunetul „th” este produs atunci când limba atinge partea din spate a dinţilor noştri frontali de pe arcada superioară. Dacă dinţii sunt proeminenţi sau răsuciţi, limba nu poate atinge dinţii în mod corespunzător pentru a produce sunetul corect. În mod similar, în cazul persoanelor peltice, limba atinge direct dinţii, în loc să rămână în spatele dinţilor pe palatin. Acest lucru poate fi provocat de orientarea dinţilor către interior, blocând în mică măsură palatinul şi nepermiţând limbii să îl atingă. Atunci când ortodontul poate alinia dinţii în mod corespunzător, aceştia sunt corect poziţionaţi pentru vorbire şi limba nu întâmpină alte obstacole. Prin urmare, aliniind dinţii, problemele de vorbire cum ar fi producerea unor sunete inteligibile, sunt eliminate. ~Primul pas al digestiei^ Atunci când vă gândiţi la digestie, aţi putea să nu consideraţi cavitatea bucală ca fiind o parte din proces. Cu toate acestea, cavitatea bucală reprezintă primul pas al digestiei. Există patru tipuri de dinţi în gură şi fiecare dinte are un scop specific. Incisivul are rolul de a secţiona mâncarea, caninul de a o sfâşia, premolarii au rolul de sfâşiere şi mestecare preliminară în timp ce molarii zdrobesc şi mestecă mâncarea în totalitate. Toate aceste funcţii ne permit să înghiţim. De asemenea, procesul de masticaţie permite eliberarea enzimelor care descompun alimentele. Masticaţia şi eliberarea enzimelor sunt motivele pentru care cavitatea bucală este considerată primul pas al digestiei. Dinţii corespunzător aliniaţi pot să îşi realizeze în mod complet funcţiile de mestecare, spre deosebire de dinţii încălecaţi. Spre exemplu, unele persoane se pot confrunta cu situaţia în care un incisiv îndeplineşte funcţia unui canin. Acest lucru poate provoca distrugerea dintelui deoarece incisivul nu este conceput pentru a sfâşia alimentele în acelaşi mod ca şi caninul. Urmând tratamentul recomandat de un ortodont, ce poate include utilizarea unui aparat dentar sau intervenţiile chirurgicale maxilo-faciale, pentru a alinia dinţii în mod corespunzător într-o astfel de situaţie, o persoană poate reduce problemele întâmpinate în procesul de masticaţie.

Afecţiuni gingivale

~Îndreptarea dinţilor în scopuri estetice^ Deşi îndreptarea dinţilor este practicată de regulă din raţiuni medicale, cum ar fi problemele maxilarului, anumite persoane aleg să beneficieze de tratament în acest sens, în scop estetic. Atunci când zâmbiţi, dinţii dumneavoastră sunt primul lucru pe care ceilalţi îl observă, iar dacă aceştia sunt încălecaţi, ar putea reprezenta motivul pentru un nivel scăzut al încrederii în sine şi pentru o serie de alte complexe. Acestea pot să apară la orice vârstă. Persoanele cu dinţi încălecaţi pot considera că toţi ceilalţi se uită insistent la dinţii lor şi nu observă altceva în afara acestora. Acest tip de comportament poate scădea nivelul de implicare socială. Pentru a corecta acest lucru şi pentru a deveni mai implicate pe plan social, numeroase persoane recurg la ajutorul unui specialist ortodont. Ortodontul creează un plan de tratament ortodontic ce poate include chirurgia maxilo-facială şi cel mai probabil aparate dentare pentru îndreptarea dinţilor cu probleme. Chirurgia maxilo-facială poate servi scopului de a scoate anumiţi dinţi pentru a face loc altora. Aparatul dentar are ca scop deplasarea în timp a dinţilor pentru a-i alinia în mod corespunzător. Pentru a îndrepta dinţii, un ortodont poate utiliza şi alte dispozitive ortodontice. De asemenea, după ce aparatul este îndepărtat, pacientul va trebui să poarte un aparat de contenţie pentru a preveni revenirea dinţilor la poziţia iniţială. ~Afecţiuni gingivale^ În timp ca alinierea corespunzătoare a dinţilor în scop cosmetic ajută multe persoane să se simtă mai sigure pe sine, acest proces poate contribui şi la îmbunătăţirea sănătăţii orale. Atunci când dinţii unei persoane sunt încălecaţi, apar mai multe zone ce facilitează înmulţirea plăcii bacteriene. Placa bacteriană produce o inflamaţie a gingiilor ce poate conduce la cea mai uşoară formă a afecţiunilor gingivale, respectiv gingivita. Gingivita se tratează foarte uşor; cu toate acestea, în cazul în care rămâne netratată, bacteriile se vor strecura sub linia gingivală, eliberând toxine. Aceste toxine sunt extrem de dăunătoare gingiilor unui pacient, provocând retragerea şi separarea acestora de dinţi. Toxinele pot provoca de asemenea afecţiuni ale oaselor şi dinţilor, ce pot conduce la deteriorarea şi pierderea acestora din urmă. Pe măsură ce toxinele continuă să acţioneze, gingiile se retrag din ce în ce mai mult, provocând mai multe probleme pentru dinţi. Acest nivel al afecţiunilor gingivale este denumit periodontită. Pentru a preveni periodontita, puteţi recurge la alinierea corespunzătoare a dinţilor. Ortodonţia permite medicilor specialişti ortodonţi să alinieze în mod corespunzător dantura unei persoana prin utilizarea aparatelor dentare şi, prin urmare, să scoată şa iveală zonele ascunse ale cavităţii bucale care ar putea fi afectate de placa bacteriană, ajutând astfel la prevenirea afecţiunilor gingivale. ~Risc scăzut de rănire şi degradare^ Poate părea relativ bizară afirmaţia că alinierea dinţilor în mod corespunzător pot reduce riscul de rănire a unei persoane; cu toate acestea, în cazul în care o persoană are dinţi proeminenţi, în partea de sus sau de jos a danturii, aceştia sunt supuşi riscului de accidentare din simplul motiv că au o poziţie mai avansată decât a altora. Atunci când un ortodont poate alinia dinţii în mod corespunzător, riscurile de rănire sunt mai reduse deoarece niciunul dintre dinţi nu este mai proeminent decât ceilalţi. Pe lângă alinierea dinţilor în cazul unui accident, poate fi solicitat ajutorul unui ortodont pentru confecţionarea unei protecţii dentare personalizate. Acestea sunt utilizate într-o varietate de sporturi, cum ar fi boxul sau fotbalul american. Aceste protecţii previn fisurarea dinţilor în cazul unui impact. În ceea ce priveşte reducerea riscului de deteriorare a dinţilor, alinierea dinţilor ajută atât la expunerea zonelor afectate de pete ascunse de placă bacteriană cât şi la o mai bună curăţare a dinţilor. Dinţii care sunt aliniaţi corespunzător permit periuţei de dinţi şi aţei dentare să ajungă acolo unde trebuie pentru a îndepărta bacteriile care se hrănesc cu alimentele pe care le consumăm. Cu cât mai multe bacterii pot fi îndepărtate, cu atât mai mic va fi riscul de deteriorare a dinţilor unei persoane. ~Bruxismul şi disfuncţia temporo-mandibulară^ Bruxismul reprezintă obiceiul de a scrâşni dinţii. Acest obicei este de regulă unul inconştient şi se produce de numeroase ori atunci când o persoană este stresată, ori pe durata somnului. Câteva dintre simptomele bruxismului includ durerile de cap, ameţeala, durere de gât-cap. În mod colectiv, aceste simptome sunt definite ca disfuncţie temporo-mandibulară sau TMD pe scurt. TMD se resimte deasupra urechii, afectând articulaţia temporo-mandibulară, care permite oamenilor să mestece, vorbească şi să înghită. Scrâşnirea dinţilor pot provoca deplasarea maxilarului şi această deplasare reprezintă cauza TMD. Durerea provocată de TMD se poate extinde asupra dinţilor, muşchilor maxilarului şi urechilor. Această durere de ureche este cauzată de faptul că scrâşnirea dinţilor aplică presiune asupra membranei urechii, care, la rândul său, provoacă durerile resimţite la nivelul urechii. Un ortodont poate crea o proteză dentară care este purtată noaptea pentru a proteja dinţii şi pentru a permite muşchilor maxilarului să se relaxeze. Câteodată, problemele asociate maxilarului pot include deteriorări structurale ale danturii cum ar fi deplasarea acestuia provocată de bruxism. Deplasarea maxilarului poate fi cauzată de numeroase lucruri, inclusiv de dificultăţile de înghiţire. Dacă se produce deplasarea maxilarului sau apar alte probleme structurale, pacientul ar putea avea nevoie de chirurgie maxilo-facială, caz în care ortodontul va trebuie să colaboreze cu un chirurg maxilo-facial pentru a duce acest demers la bun sfârşit. ~Păstrarea şi crearea spaţiului^ Atunci când vine vorba despre dantură, spaţiul contează foarte mult. Fără spaţiul necesar, un singur dinte poate crea probleme legate de alinierea dinţilor unei persoane şi poate provoca supraaglomerare. În cazul copiilor, pe măsură ce cresc, dinţii de lapte sunt înlocuiţi de dinţi permanenţi. Cu toate acestea, atunci când un copil aşteaptă să apară dinţii permanenţi, se produce un spaţiu în dantură. Câteodată, dintele permanent urmează pierderea dintelui de lapte în scurt timp. Cu toate acestea, în cazul în care un dinte de lapte este extras de către medic, poate dura o perioadă destul de lungă până când apare dintele permanent. În oricare dintre aceste cazuri, vor fi efectuate radiografii, în mod probabil, pentru a stabili momentul în care va apărea dintele permanent. Ortodontul poate furniza ajutor în sensul păstrării spaţiului în care urmează să apară dintele permanent. .Păstrarea spaţiului liber pentru dintele permanent le permite celorlalţi dinţi să ocupe numai spaţiul care este efectiv necesar. Un ortodont va utiliza de asemenea radiografiile pentru a determina modul în care va fi păstrat respectivul spaţiu liber. ~Vorbire^ Atunci când vorbim, acordăm foarte puţină atenţie modului în care sunt produse sunetele ce formează vorbirea. Cu toate acestea, atunci când vorbim, limba utilizează dinţii pentru a produce sunete specifice. Spre exemplu, sunetul „th” este produs atunci când limba atinge partea din spate a dinţilor noştri frontali de pe arcada superioară. Dacă dinţii sunt proeminenţi sau răsuciţi, limba nu poate atinge dinţii în mod corespunzător pentru a produce sunetul corect. În mod similar, în cazul persoanelor peltice, limba atinge direct dinţii, în loc să rămână în spatele dinţilor pe palatin. Acest lucru poate fi provocat de orientarea dinţilor către interior, blocând în mică măsură palatinul şi nepermiţând limbii să îl atingă. Atunci când ortodontul poate alinia dinţii în mod corespunzător, aceştia sunt corect poziţionaţi pentru vorbire şi limba nu întâmpină alte obstacole. Prin urmare, aliniind dinţii, problemele de vorbire cum ar fi producerea unor sunete inteligibile, sunt eliminate. ~Primul pas al digestiei^ Atunci când vă gândiţi la digestie, aţi putea să nu consideraţi cavitatea bucală ca fiind o parte din proces. Cu toate acestea, cavitatea bucală reprezintă primul pas al digestiei. Există patru tipuri de dinţi în gură şi fiecare dinte are un scop specific. Incisivul are rolul de a secţiona mâncarea, caninul de a o sfâşia, premolarii au rolul de sfâşiere şi mestecare preliminară în timp ce molarii zdrobesc şi mestecă mâncarea în totalitate. Toate aceste funcţii ne permit să înghiţim. De asemenea, procesul de masticaţie permite eliberarea enzimelor care descompun alimentele. Masticaţia şi eliberarea enzimelor sunt motivele pentru care cavitatea bucală este considerată primul pas al digestiei. Dinţii corespunzător aliniaţi pot să îşi realizeze în mod complet funcţiile de mestecare, spre deosebire de dinţii încălecaţi. Spre exemplu, unele persoane se pot confrunta cu situaţia în care un incisiv îndeplineşte funcţia unui canin. Acest lucru poate provoca distrugerea dintelui deoarece incisivul nu este conceput pentru a sfâşia alimentele în acelaşi mod ca şi caninul. Urmând tratamentul recomandat de un ortodont, ce poate include utilizarea unui aparat dentar sau intervenţiile chirurgicale maxilo-faciale, pentru a alinia dinţii în mod corespunzător într-o astfel de situaţie, o persoană poate reduce problemele întâmpinate în procesul de masticaţie.

Risc scăzut de rănire şi degradare

~Îndreptarea dinţilor în scopuri estetice^ Deşi îndreptarea dinţilor este practicată de regulă din raţiuni medicale, cum ar fi problemele maxilarului, anumite persoane aleg să beneficieze de tratament în acest sens, în scop estetic. Atunci când zâmbiţi, dinţii dumneavoastră sunt primul lucru pe care ceilalţi îl observă, iar dacă aceştia sunt încălecaţi, ar putea reprezenta motivul pentru un nivel scăzut al încrederii în sine şi pentru o serie de alte complexe. Acestea pot să apară la orice vârstă. Persoanele cu dinţi încălecaţi pot considera că toţi ceilalţi se uită insistent la dinţii lor şi nu observă altceva în afara acestora. Acest tip de comportament poate scădea nivelul de implicare socială. Pentru a corecta acest lucru şi pentru a deveni mai implicate pe plan social, numeroase persoane recurg la ajutorul unui specialist ortodont. Ortodontul creează un plan de tratament ortodontic ce poate include chirurgia maxilo-facială şi cel mai probabil aparate dentare pentru îndreptarea dinţilor cu probleme. Chirurgia maxilo-facială poate servi scopului de a scoate anumiţi dinţi pentru a face loc altora. Aparatul dentar are ca scop deplasarea în timp a dinţilor pentru a-i alinia în mod corespunzător. Pentru a îndrepta dinţii, un ortodont poate utiliza şi alte dispozitive ortodontice. De asemenea, după ce aparatul este îndepărtat, pacientul va trebui să poarte un aparat de contenţie pentru a preveni revenirea dinţilor la poziţia iniţială. ~Afecţiuni gingivale^ În timp ca alinierea corespunzătoare a dinţilor în scop cosmetic ajută multe persoane să se simtă mai sigure pe sine, acest proces poate contribui şi la îmbunătăţirea sănătăţii orale. Atunci când dinţii unei persoane sunt încălecaţi, apar mai multe zone ce facilitează înmulţirea plăcii bacteriene. Placa bacteriană produce o inflamaţie a gingiilor ce poate conduce la cea mai uşoară formă a afecţiunilor gingivale, respectiv gingivita. Gingivita se tratează foarte uşor; cu toate acestea, în cazul în care rămâne netratată, bacteriile se vor strecura sub linia gingivală, eliberând toxine. Aceste toxine sunt extrem de dăunătoare gingiilor unui pacient, provocând retragerea şi separarea acestora de dinţi. Toxinele pot provoca de asemenea afecţiuni ale oaselor şi dinţilor, ce pot conduce la deteriorarea şi pierderea acestora din urmă. Pe măsură ce toxinele continuă să acţioneze, gingiile se retrag din ce în ce mai mult, provocând mai multe probleme pentru dinţi. Acest nivel al afecţiunilor gingivale este denumit periodontită. Pentru a preveni periodontita, puteţi recurge la alinierea corespunzătoare a dinţilor. Ortodonţia permite medicilor specialişti ortodonţi să alinieze în mod corespunzător dantura unei persoana prin utilizarea aparatelor dentare şi, prin urmare, să scoată şa iveală zonele ascunse ale cavităţii bucale care ar putea fi afectate de placa bacteriană, ajutând astfel la prevenirea afecţiunilor gingivale. ~Risc scăzut de rănire şi degradare^ Poate părea relativ bizară afirmaţia că alinierea dinţilor în mod corespunzător pot reduce riscul de rănire a unei persoane; cu toate acestea, în cazul în care o persoană are dinţi proeminenţi, în partea de sus sau de jos a danturii, aceştia sunt supuşi riscului de accidentare din simplul motiv că au o poziţie mai avansată decât a altora. Atunci când un ortodont poate alinia dinţii în mod corespunzător, riscurile de rănire sunt mai reduse deoarece niciunul dintre dinţi nu este mai proeminent decât ceilalţi. Pe lângă alinierea dinţilor în cazul unui accident, poate fi solicitat ajutorul unui ortodont pentru confecţionarea unei protecţii dentare personalizate. Acestea sunt utilizate într-o varietate de sporturi, cum ar fi boxul sau fotbalul american. Aceste protecţii previn fisurarea dinţilor în cazul unui impact. În ceea ce priveşte reducerea riscului de deteriorare a dinţilor, alinierea dinţilor ajută atât la expunerea zonelor afectate de pete ascunse de placă bacteriană cât şi la o mai bună curăţare a dinţilor. Dinţii care sunt aliniaţi corespunzător permit periuţei de dinţi şi aţei dentare să ajungă acolo unde trebuie pentru a îndepărta bacteriile care se hrănesc cu alimentele pe care le consumăm. Cu cât mai multe bacterii pot fi îndepărtate, cu atât mai mic va fi riscul de deteriorare a dinţilor unei persoane. ~Bruxismul şi disfuncţia temporo-mandibulară^ Bruxismul reprezintă obiceiul de a scrâşni dinţii. Acest obicei este de regulă unul inconştient şi se produce de numeroase ori atunci când o persoană este stresată, ori pe durata somnului. Câteva dintre simptomele bruxismului includ durerile de cap, ameţeala, durere de gât-cap. În mod colectiv, aceste simptome sunt definite ca disfuncţie temporo-mandibulară sau TMD pe scurt. TMD se resimte deasupra urechii, afectând articulaţia temporo-mandibulară, care permite oamenilor să mestece, vorbească şi să înghită. Scrâşnirea dinţilor pot provoca deplasarea maxilarului şi această deplasare reprezintă cauza TMD. Durerea provocată de TMD se poate extinde asupra dinţilor, muşchilor maxilarului şi urechilor. Această durere de ureche este cauzată de faptul că scrâşnirea dinţilor aplică presiune asupra membranei urechii, care, la rândul său, provoacă durerile resimţite la nivelul urechii. Un ortodont poate crea o proteză dentară care este purtată noaptea pentru a proteja dinţii şi pentru a permite muşchilor maxilarului să se relaxeze. Câteodată, problemele asociate maxilarului pot include deteriorări structurale ale danturii cum ar fi deplasarea acestuia provocată de bruxism. Deplasarea maxilarului poate fi cauzată de numeroase lucruri, inclusiv de dificultăţile de înghiţire. Dacă se produce deplasarea maxilarului sau apar alte probleme structurale, pacientul ar putea avea nevoie de chirurgie maxilo-facială, caz în care ortodontul va trebuie să colaboreze cu un chirurg maxilo-facial pentru a duce acest demers la bun sfârşit. ~Păstrarea şi crearea spaţiului^ Atunci când vine vorba despre dantură, spaţiul contează foarte mult. Fără spaţiul necesar, un singur dinte poate crea probleme legate de alinierea dinţilor unei persoane şi poate provoca supraaglomerare. În cazul copiilor, pe măsură ce cresc, dinţii de lapte sunt înlocuiţi de dinţi permanenţi. Cu toate acestea, atunci când un copil aşteaptă să apară dinţii permanenţi, se produce un spaţiu în dantură. Câteodată, dintele permanent urmează pierderea dintelui de lapte în scurt timp. Cu toate acestea, în cazul în care un dinte de lapte este extras de către medic, poate dura o perioadă destul de lungă până când apare dintele permanent. În oricare dintre aceste cazuri, vor fi efectuate radiografii, în mod probabil, pentru a stabili momentul în care va apărea dintele permanent. Ortodontul poate furniza ajutor în sensul păstrării spaţiului în care urmează să apară dintele permanent. .Păstrarea spaţiului liber pentru dintele permanent le permite celorlalţi dinţi să ocupe numai spaţiul care este efectiv necesar. Un ortodont va utiliza de asemenea radiografiile pentru a determina modul în care va fi păstrat respectivul spaţiu liber. ~Vorbire^ Atunci când vorbim, acordăm foarte puţină atenţie modului în care sunt produse sunetele ce formează vorbirea. Cu toate acestea, atunci când vorbim, limba utilizează dinţii pentru a produce sunete specifice. Spre exemplu, sunetul „th” este produs atunci când limba atinge partea din spate a dinţilor noştri frontali de pe arcada superioară. Dacă dinţii sunt proeminenţi sau răsuciţi, limba nu poate atinge dinţii în mod corespunzător pentru a produce sunetul corect. În mod similar, în cazul persoanelor peltice, limba atinge direct dinţii, în loc să rămână în spatele dinţilor pe palatin. Acest lucru poate fi provocat de orientarea dinţilor către interior, blocând în mică măsură palatinul şi nepermiţând limbii să îl atingă. Atunci când ortodontul poate alinia dinţii în mod corespunzător, aceştia sunt corect poziţionaţi pentru vorbire şi limba nu întâmpină alte obstacole. Prin urmare, aliniind dinţii, problemele de vorbire cum ar fi producerea unor sunete inteligibile, sunt eliminate. ~Primul pas al digestiei^ Atunci când vă gândiţi la digestie, aţi putea să nu consideraţi cavitatea bucală ca fiind o parte din proces. Cu toate acestea, cavitatea bucală reprezintă primul pas al digestiei. Există patru tipuri de dinţi în gură şi fiecare dinte are un scop specific. Incisivul are rolul de a secţiona mâncarea, caninul de a o sfâşia, premolarii au rolul de sfâşiere şi mestecare preliminară în timp ce molarii zdrobesc şi mestecă mâncarea în totalitate. Toate aceste funcţii ne permit să înghiţim. De asemenea, procesul de masticaţie permite eliberarea enzimelor care descompun alimentele. Masticaţia şi eliberarea enzimelor sunt motivele pentru care cavitatea bucală este considerată primul pas al digestiei. Dinţii corespunzător aliniaţi pot să îşi realizeze în mod complet funcţiile de mestecare, spre deosebire de dinţii încălecaţi. Spre exemplu, unele persoane se pot confrunta cu situaţia în care un incisiv îndeplineşte funcţia unui canin. Acest lucru poate provoca distrugerea dintelui deoarece incisivul nu este conceput pentru a sfâşia alimentele în acelaşi mod ca şi caninul. Urmând tratamentul recomandat de un ortodont, ce poate include utilizarea unui aparat dentar sau intervenţiile chirurgicale maxilo-faciale, pentru a alinia dinţii în mod corespunzător într-o astfel de situaţie, o persoană poate reduce problemele întâmpinate în procesul de masticaţie.